Crin Antonescu vs Traian Băsescu

sursă foto: Mediafax

Ceea ce veți citi în rîndurile următoare este un comentariu politic despre România anului 2012. După toate schimbările pricinuite de instalarea guvernului Ponta la sfîrșitul lunii mai, un singur lucru e cert: a fi jurnalist în aceste momente, e „o adevărată pleașcă” (citez din T. Paleologu). Subiectele zilnice sînt atît de multe încît chestiuni cu adevărat importante sau banalitățile trec neobservate și absolut toată presa nu se ocupă decît de politică (excepție face un articol care merită dezbătut pe larg).

Pentru început, avem un nou președinte: Crin Antonescu. Mărturisesc că la alegerile prezidențiale din 2009 mi-aș fi pus ștampila de vot pe numele lui (dar n-aveam încă 18 ani), pentru că mă săturasem să văd doar candidați (neo)comuniști. Conjunctura politică actuală, însă, îl face indezirabil pentru orice cetățean de bun-simț. Tonul discursurilor sale emană ură, batjocură și sînt eminamente belicoase. Deși alegătorii sînt obișnuiți cu așa ceva – de la Vadim citire -, îmi permit să pun un verdict: acest tip de atitudine poluează spațiul public și perpetuează un mod de a face politică ca în mahala. Și ca să nu credeți că sînt partinic, și domnul MR Ungureanu are aceleași apucături; în seara în care Parlamentul a votat suspendarea președintelui Băsescu, fostul prim-ministru s-a referit la membrii UNPR cu apelativul „patrupede”.

Pe 29 iulie, adică peste 3 săptămîni, vom fi invitați la referendum pentru a-l confirma sau infirma pe Băsescu în funcție. Am să spun din start că n-are nicio șansă. În urma votului din Parlament, Europa FM a comandat un sondaj IMAS cu privire la acest scrutin, iar rezultatele sînt puțin credibile: participare la vot 80%, vot pro-demitere 60%, vot împotriva demiterii 30% (iar restul de 10% sînt indeciși). Nu prea cred aceste cifre în primul rînd pentru că vin din partea unei instituții de sondare condusă de un fost membru PSD și în al doilea rînd pentru că o participare de 80% este de domeniul fantasticului. În schimb, cifrele pro și contra cred că sînt adevărate și deși s-a spus că Băsescu ar fi pe la 35-40%, am mari îndoieli pînă și în veridicitatea celor 30 de procente.

Deși referendumul va propune întrebarea „Sînteți de acord cu demiterea președintelui Traian Băsescu?” la care se va răspunde cu DA și NU (la fel ca în 2007), ambele tabere implicate în acestă confruntare au supralicitat momentul. Primul a fost același Crin Antonescu care a spus că în cazul în care votul popular va fi favorabil adversarului său, se va retrage definitiv din viața politică. Cu alte cuvinte, cetățeanul de rînd se va gîndi în felul următor: „nu mi-e simpatic Băsescu și aș vota împotriva lui, dar el oricum pleacă în 2 ani și nu mai auzim de el. Așa că mai rezist puțin cu marinaru’ da’ măcar scap de Antonescu”. Sînt conștient că e un scenariu la care masele de votanți din mediul rural (eventual și urbanul periferic) nu se vor gîndi absolut deloc, mai ales cînd cele două partide corupte, USL și PDL, le vor da pungi cu făină, sticle cu ulei și manele. Și exact din acest motiv, Băsescu n-are nicio șansă; pentru că „mașina lor de furat voturi va merge mai bine ca a noastră” (citez – antologic! – din Ponta).

România în acest moment arată cam așa: (1) cei anti-Băsescu, adică pro-USL (în mare parte) sau bugetari/pensionari afectați de măsurile de austeritate + mediul rural, (2) cei pro-Băsescu, adică   pro-PDL (destul de puțini), eventual simpatizanți ai noii mișcări de dreapta (Noua Republică și ICCD), (3) cei anti-clasa politică in corpore, care n-au mai rezistat/nu mai rezistă știind că la conducere se află „cel mai cinstit Guvern pe care l-a avut România vreodată” (citez din același Ponta) plin de incompatibili, plagiatori și incompetenți (Liviu Pop, Ioan Rus) – motive destule să voteze, eventual, pro-Băsescu la referendum (deci să intre în categoria a doua) și (4) cei absolut neinteresați de tot ce se întîmplă pe scena politică – cei mai mulți înțeleg doar USL vs. PDL (o manipulare grosolană a televiziunilor B1 și Antena 3) – acceptînd și validînd astfel atacurile la adresa independenței instituțiilor statului.

P.S. Cuvîntul lunii pe dexonline.ro este – „plagiat”.

3 iulie 2012 – nimic important.

Traian Băsescu o arde militărește, fără să mai sperie pe nimeni. USL face schimbări logice, iar PDL, ajuns în opoziție, invocă încălcarea legii. Lovitura de stat e doar un text de partid, fără susținere în plan faptic, dar care a fost preluat imediat de majoritatea presei pentru simplul fapt că vinde. (același lucru îl face și Băsescu cu mineriada…). N-am văzut nicăieri o explicație serioasă a ce înseamnă o lovitură de stat sau ce lege a încalcat USL cînd a schimbat președinții camerelor. Abia pe la 9 jumate a venit un nene, pare-mi-se la Realitatea, să infirme vrăjeala lui MRU cum că numai grupul parlamentar care propune o persoană pentru o astfel de funcție are voie să o și revoce – cu exemple jenante gen a. năstase sau geoană -; legislația prevede, de fapt, că o dată pe sesiune parlamentară o majoritate simplă de ‘50%+1″ poate revoca președintele camerei. Presa românească a fost azi într-un moment de maximă speculație juridică. E mai important că Roberta Anastase (!?) va fi revocată decît schimbarea actualului avocat al poporului (prin concursul căruia OUG privind ICR a fost blocată în instanță)? Să fim serioși. Pînă și omuleții ieșiți în fața Palatului Victoria aveau probleme mai serioase de contestat. Mîine sper că vor avea loc chestii mai interesante. Aștept revocarea membrilor CC, suspendarea lui Băsescu și manifestații ample. La Iași nu se va întîmpla nimic notabil. Cînd Nichita iese cu 60% din voturi, n-am nicio speranță de la acest oraș plin de țărani, țigani și asistați social. Cu toții inculți, analfabeți și spălați la creier.

Cine castiga din masurile anti-sociale ale guvernului?

Cine? Simplu. cine gestioneaza mai bine momentul politic-mediatic. Vorbim, evident, de castigul electoral. PDL-ul o sa iasa din schema chiar si prin directionarea injuraturilor publice dinspre guvern spre Basescu (masura fara mari urmari benefice pentru conducere), pentru ca toata lumea crede acum ca Boc e un las (pentru ca Basescu a zis ca de asta a iesit el in fata, pentru ca nu e las; logic, Boc e las) iar din lasitate, romanii n-o sa-l mai voteze. PSD e destul de amuzant momentan. Abia rebranduit cu Ponta la conducere, deja avem mesaje populiste pe micul ecran: marim impozitele si dam bani la oameni. Super! Nu-i asa ca deja va simtiti mai bine? O sa ne dea bani! Doar ce altceva ne trebuie? Bani! Deci, ceea ce FMI a respins din prima, propune PSD-ul; ceea e stupid si o sa-si dea seama si taranii – mare capital electoral PSD. Si ramane PNL. PNL care e surprinzator de bine intentionat si pare de departe cel mai limpede pol politic din Romania, la aceasta ora: maxim 7 ministere, ministri ne-politicieni + Johannis premier (idee pastrata din campanie; nu e tocmai indicat sa pastrezi idei care nu dau roade, dar intr-un moment ca asta pare un pariu logic), mentinerea cotelor actuale ale taxelor si incercarea chiar de reducere a cifrei cotei unice de impozitare (mie asta imi suna a populism, dar cum nu sunt economist de meserie, va rog sa nu ma luati in considerare) si desigur, bomboana  de pe coliva, disponibilizari dintre bugetari (exceptand medici, profesori si politisti). Personal, nu cred ca PNL va avea de castigat in fata unui electorat lehuz asa cum sunt romanii, iar PSD-ul va fi pe cai mari la alegeri. (pronostic: PSD – 40 %, PNL – 35 % PDL 15 %) Cum zicea si Radu Naum, astazi, intr-un editorial, masurile preconizate vor avea (probabil) un efect pozitiv pe termen scurt, dar vor afecta (mai mult ca sigur) in viitor. Cat despre conferinta de presa a Presedintelui… o pierdere de timp, un apel la calm si, desigur, penurie de idei de rezolvare a crizei.