Archive for ianuarie 2015

h1

Cruceru și democrația

9 ianuarie 2015

10488023_404541009704038_747208284801946540_n

Chiar mă bucur că d-l Cruceru are libertatea de a scrie ce simte și poate da sfaturi. E liber să facă asta. Însă ideile sale sînt profund greșite și nu duc nicăieri. Așa cum nici în toți anii ăștia pe care i-a investit în bloguri și facebook nu s-a produs o schimbare în mediul religios în care-și manifestă influența. Pentru că toată influența pe care și-a cîștigat-o, a risipit-o făcînd exact ceea ce făceau și buneii de la amvoane care i-au precedat: a predicat pentru stagnare, a revizitat și revitalizat anacronisme sociale, a trăit aceleași „drame” familiale pe care le-au avut, cred, toți pastorii baptiști de după 2000 etc.

Ideile sale sînt greșite pentru ușurința cu care generalizează și perorează ca un fin „analist” TV: (1) francezii sînt la fel de naivi ca americanii și nu înțeleg că mai multe etnii și culturi nu pot co-exista cînd tocmai atîția zeci de ani de coexistență pașnică demonstrează asta, azi a fost doar o excepție criminală, (2) contactul dintre civilizații nu este mai violent astăzi decît era pe vremea lui Dante, e chiar invers, (3) „Cine rîde cel mai tare la o caricatură cu Mohamed?” – un om normal; tot un om normal nu cumpără Charlie Hebdo sau închide tab-ul dacă nu-i place, (4) nu, nu sîntem de „o naivitate soră geamănă cu prostia atunci cînd credem în civilitate, în civilizare, în asimilare, în cumințirea unei culturi” pentru că nu-i tratăm cu superioritate, îi considerăm egalii noștri, mai ales atunci cînd facem caricaturi și cu Isus (dar și cu Papa, Buddha etc), (5) pe criminali îi vom pedepsi conform legilor Franței & UE, probabil cu închisoare pe viață, (6) da, poți să mă înjuri de mamă, poți să mă înjuri de ce am mai sfînt, pentru că eu te pot ignora, cum am zis mai sus, îți pot răspunde asemeni sau te pot convinge să renunți la argument fiind mai inteligent decît tine; și asta pentru că sîntem amîndoi liberi să ne exprimăm așa cum vrem, (7) faptul că ipotetic un musulman își pierde încrederea în justiție pentru că n-a cîștigat un proces e un argument care vine în aceeași idee a inferiorității cu care îi privim pe acești oameni, de parcă ar fi incapabili să accepte o înfrîngere, (8) dacă musulmanii radicali nu au simțul umorului, să zicem, înseamnă că nu au nici bunul simț să co-existe într-o societate democratică; iar dacă își pun propriile reguli deasupra Constituției și legilor țării în care trăiesc nu înseamnă că au dreptate, ci că atît timp cît intră în conflict cu legile respective, trebuie să plătească pentru încălcarea lor, (9) vai, nu mai avem nimic sfînt – ba da, avem, se numesc principii, legi, simțul umorului, drepturile omului, democrația; pe care le atacă, iar noi le luăm apărarea făcînd, cică, un exercițiu de imaginație și punîndu-ne în locul lor (!?).

Cît despre batjocura și bășcălia caricaturilor, care sînt “de o prostie agresivă” cum zice invocatul CTP, ați fi avut dreptate dacă le-ați fi criticat înainte, nu după ce au fost ținta unor atacuri teroriste. Dar, așa cum spuneam la începutul postării, nu aveți viziune. Să criticați acum caricaturile este tardiv, ineficient și greșit.

Ultimile 2-3 rînduri din textul d-lui Cruceru sînt de-a dreptul criminale. Acceptă cu seninătate atacul și frica impusă de teroriști făcînd un apel la calm și la “ciocu’ mic”. Un adevărat bărbat al credinței, “fără cravată”, pregătit să educe noi generații de tineri creștini și să le explice miracolul vieții și tainele creștinismului. Vă mulțumesc pentru încă o sclipire de lașitate și de adîncă, profundă înțelegere a vieții. Ați avut ocazia să ziceți ceva corect, “dar…” nu v-ați putut opri după primul paragraf.

http://mariuscruceru.ro/2015/01/08/dante-paris-profet-caricaturi-bascalie-si-moarte/

h1

Ida, poate cel mai bun film văzut în 2014

4 ianuarie 2015

filmul incepe sa semene cu cinema-ul cehoslovac din anii ’60-’70 (mai ales cu Iubirile unei blonde, un film prea putin cunoscut al lui Milos Forman) cind tineri care traiesc intr-un comunism difuz experimenteaza cele mai mute momente de extaz. Pentru Ida insa totul e doar o paranteza. Are dubii, ai impresia ca totul e o „trecere spre”, dar ceva o face sa „revina la”. Sublimul si impredictibilul se afla insa in alta parte, tot ceea ce ratase pina in acel moment al vietii a trait pe fast forward in citeva saptamini. Dar nu e the end, e doar o elipsa de care isi va aduce aminte, suficient de puternica ca sa poata concura cu orice va experimenta spiritual mai departe.

Articolul integral îl puteți citi pe altiasi.ro

h1

Top 3 cele mai bune filme românești din 2014

3 ianuarie 2015

  1. QED – indiscutabil cel mai bun film romanesc lansat in 2014. Povestea e buna, chiar daca tipurie de personaje sint realmente expirate – nu se mai pasioneaza nimeni de securisti si profi de mate – are ceva momente heartwarming si e in mod cert prea slab distribuit si mediatizat. Merita mult mai multa atentie.
  2. Al doilea joc – desi pe mine nu m-a convins si cred ca e destul de ratat pe ici pe colo, in zonele esentiale, ideea e indeajuns de cool ca sa faca filmul cel putin mentionabil intr-un top schilod cum e cel cu Top 3 cele mai bune filme romanesti din 2014. Tocmai pentru ca nu cred ca mai exista un regizor de film in lume care sa aiba un tata arbitru atit de cunoscut ca nea Adi si sa faca un film cu el, ii serveste si nu prea demersului. Cred ca putea iesi ceva mult mai misto de-aici.
  3. Cripta – departe de a fi un film care sa-mi fi ramas in cap dupa ce l-am vazut, cel putin nu mi-a displacut. Nu e cretin, n-are burti sau bilbe – desi e putin necredebil pe alocuri – e chill, ar fi mers un demers ceva (si) mai minimalist si underground decit ce-a iesit, chiar daca productia nu pare scumpa deloc. Are totusi aerul unui film TVR din anii ’90. Sau ceva in genul Paradox Film cu lumini aiurea si puse hegheș. Deci filmul intra in top pentru ca restul de filme RO din 2014 sint mega-slabe.

* în top intră doar lungmetraje lansate în cinema.

h1

Documentare românești din 2014

2 ianuarie 2015

 

– cinema
ba se poate! (tedy necula) – elvire popesco
niashcarian (leo tonitza) – scala
Al doilea joc (porumboiu) – &
București, unde ești? (vlad petri) – &
Cultul Ursului (Oana Ghiocel) – elvire

– doar tv

Omul pasare (alex mavrodineanu, mihai grecea)

– festivaluri

toto si surorile lui (alex nanau) @ san sebastian
Alyiah DaDa (Din Romania spre Sion) – Oana Giurgiu (Libra Film) @ astra
pasaport de germania – razvan georgescu (hifilm) @ astra
padurea – sinisa dragin @ astra
waiting for august – teodora anamihai (visions du reel, hotdocs) @ astra
Un ultim an în 114 minute, r. Daniel Djamo @ tiff
Rezoluții 2014 – Mihai Cristian Trancã @ astra
Pâinea cea de toate zilele – Björn Reinhardt @ astra
CDPL Story – Vlad Rotaru @ astra
Flori în întuneric – Olivier Magis @ astra
Pădurea e ca muntele, vezi? (România-Germania), de Christiane Schmidt și Didier Guillain @ berlin
„Șantier în lucru”, de Sindy Quere, Guillaume Lebon și Bénédicte Vacquerel @ astra
Masacrul de la Fântâna Albã – Lucia Hossu Longin @ astra
Puntea – Vlad Trandafir @ astra
Le Beau danger (Germania) de René Frölke @berlin

– scurte

Emanuel – Ioana Grigore    @ astra
Iulian – Alex Mironescu @ astra
Lume, pui și corcodușe – Maria Nãstase @ astra
These Songs and These Silent Nights – Ana-Maria Vîjdea @ astra
Cãrãmida din perete – Gregory Brzozowsky @ astra
Engelthal – Valea Îngerului – Alexandru Iacob | Robert Casmirovici | George Pancencu @astra
Fãurirea unei mingi de oinã – Alexandra Mihale @ astra
Gheorghe Bãnciulescu: și totuși… voi mai zbura! – Anca Filoteanu @ astra
Informația e valutã forte – Marek Tuszynski @ astra
Rost – Serban Georgescu @ astra
Vieți Invizibile: Muncitori români de noapte în Londra – Timothy Marrinan | Iulius-Cezar Macarie @ astra