Archive for noiembrie 2015

h1

Dialog Andrei Gorzo – Mihai Fulger 29/11/2015

30 noiembrie 2015

Înregistrarea discuției dintre Andrei Gorzo și Mihai Fulger din seara aceasta de la Cinemateca Română cu ocazia lansării volumului „Imagini încadrate în istorie: Secolul lui Miklós Jancsó” (Editura Tact, Cluj, 2015)

 

h1

Love the Coopers / Haos de Crăciun [cronică]

29 noiembrie 2015

LC-02147_V3_final

Desi vizitez mai rar cinemaul hoolywoodian, exista o anumita atractie a blockbuster-elor si a productiilor cu campanii de marketing scumpe. N-ai cum sa snobezi la nesfirsit filmele cu Batman cind sint facute de Christopher Nolan sau Star Wars-ul al carui pedigree e marcat de vremurile romantice ale New American Cinema. Asa si cu comediile gen Love the Coopers / Haos de Craciun al mai putin cunoscutului Jessie Nelson dar cu Diane Keaton in rol principal plus inca vreo cinci alte nume cunoscute in distributie.

Cronica integrală se poate citi AICI

h1

Marius Mitrofan – Happy în Voinești

28 noiembrie 2015

Marius Mitrofan, pe care-l stiti poate de cind cu Happy in Iasi, debuteaza ca regizor de documentar de lungmetraj cu Tătă lumea din comuna noastra. A durat doi ani de cind a inceput filmarile si pina cind o sa-l puteti vedea, mai exact asta se va intimpla vineri, de la ora 6 pm la Studioul Addarta din Baza 3. Intrarea e libera, in principal pentru ca filmul a fost facut fara bani si nici nu-si propune sa ajunga in vreun box-office. Pe scurt, Marius a mers in Voinesti, o comuna la 16 km de Iasi, unde peisagistul Vlad Rachieru a construit un parc. Modul in care voinestenii s-au raportat la acest element arhitectural urban e ceea ce Marius a urmarit, descoperind „lume cu totul diferita de orasul nostru„, nu chiar un alt Iasi, ci mai degraba „un fel de Nepal„. Aflati in INTERVIU de ce.

h1

Lucian Ionel – traducător de Heidegger [interviu]

24 noiembrie 2015

s200_lucian-ionel

La inceputul acestui an, Editura Humanitas a publicat in premiera traducerea in limba romana a unui text de Martin Heidegger, Despre eterna reintoarcere a aceluiasi (bine primit de critica de specialitate). Poate ca nu ne-ar fi atras atentia prea mult daca traducatorul nu ar fi un tinar doctorand iesean, Lucian Ionel. In prezent locuieste in Germania unde lucreaza la teza sa de doctorat, intitulata, in traducere libera din germana, Negativitate si eveniment. Disputa intre Hegel si Heidegger. L-am intrebat ce poate afla publicul roman din volumul lui Heidegger, care este importanta traducerii lui pentru cultura romana, dar si cine este Lucian Ionel si ce crede despre aparitia, in ultimii ani, a mai multor poli ideologici in dezbaterile publice autohtone.

Interviul cu Lucian Ionel poate fi citit AICI

h1

Cum a fost la NDP 2015 – București

22 noiembrie 2015

Bilete

Pretul a fost accesibil, cu doua variante de pret in functie de locurile in sala. Se pastreaza un oarecare format al evenimentului cu un intro de stand-up si un mini-concert, incluse in pret alaturi de proiectiile de reclame propriu-zise. Sa poti merge la un eveniment care dureaza intre 10 pm – 5 am pentru doar 35 lei e chiar pont.

Singura problema e ca in momentul in care-ti cumperi bilet online de pe bilete.ro n-ai optiunea sa printezi singur biletul, trebuie sa platesti inca 10 lei ca sa ti-l livreze acasa o firma de curierat. Nu inteleg de ce trebuie sa se extinda lantul trofic al firmelor care ofera servicii cind lucrurile ar putea fi mult mai simple, mai ieftine si, nu in ultimul rind, mai ecologice – de ce sa se deplaseze nu stiu citi kilometri prin Bucuresti un curier ca sa-mi livreze un plic cind pot sa printez eu o singura foaie? Plus ca plicul pe care curierul mi-l aduce, pe linga biletul propriu-zis, mai contine inca vreo 4 foi inutile.

livrare

Daca la Les Films de Cannes (cu eventboook.ro) s-a putut printa biletul de catre utilizator, nu inteleg de ce nu evolueaza toate firmele de ticketing & toți organizatorii de evenimente.

Organizare

Desi am platit bilet la eveniment, trebuia facuta si rezervare. Nicaieri pe pagina event-ului nu erau atentionati spectatorii de acest lucru, scria doar pe biletul livrat acasa ca “Rezervarile se fac pina la ora X etc.”. Rezervare pentru ce? M-am gindit sa dau un telefon inainte ca sa nu ma duc ca prostul, dar m-am luat cu altele, in definitiv imi cumparasem bilet – cite alte lucruri tre` sa mai fac ca sa particip la un event? E drept ca sala in care se desfasura evenimentul nu e o sala de spectacole cu locuri numerotate dar asta nu inseamna ca nu se poate organiza un astfel de sistem.

Beraria H nu e un spatiu urit, am fost la NDP si in locuri mai improprii (da, cred ca un astfel de eveniment trebuie gazduit intr-o sala de spectacole!), dar erau destule locuri la masa in care vizibilitatea era redusa. Erau oameni cu rezervare, cu loc la masa, care stateau in picioare ca sa vada intreg ecranul. Ceea ce mi s-a intimplat si mie pina a mai plecat lumea si am prins un loc ok. Ok din punct de vedere al vizibilitatii ecranului, pentru ca aerul conditionat care-mi batea in cap de am stat cu caciula si gluga de la hanorac era absolut infiorator.

Sigur, la Beraria H a existat si avantajul de a putea consuma mincare si bautura in timpul event-ului, ceea ce ar fi fost imposibil la Cinema Patria de exemplu, plus toaletele, aerisirea si servirea angajatilor care sint toate niste plusuri.

12241179_1325609404123009_5692028410693028720_n(Sursa: Louie Lou)

Content

Tin minte ca prima editie de NDP pe care am prins-o era prin 2008 la Iasi, intr-o sala de spectacole la fel de părădită ca Cinema Patria, daca nu chiar mai rau, si l-a avut pe Teo la numarul de stand-up, dar fara concert.

Tibi, sau cum il cheama pe tipul de aseara, a fost fara niciun haz; Simona Radu, daca o fi cintat ceva, nu s-a auzit prea bine desi eram fix perpendicular pe scena centrala si in apropierea mesei lui Dan Chisu, ca idee, dar n-am inteles niciun vers. Cred ca se poate renunta la concert pentru ca exista un feeling de too much cind amesteci atitea chestii, dar stand-up-ul e musai cu conditia ca entertainer-ul sa fie ceva mai hăruit. Plus ca are un singur numar, la inceputul show-ului, iar la urmatoarele 3 pauze pina la sfirsitul event-ului e doar muzica in fundal, lumea merge la baie, sta pe fb etc. Ar merge umplute si pauzele astea cu ceva numere de stand-up, cu efectul normal de crestere a pretului biletului. Nu m-ar deranja sa dau 50 lei pentru ceea ce am cerut mai sus, sau chiar mai mult, daca stiu ca rid toata noaptea.

Cit despre selectia de reclame propriu-zisa… cred ca un sfert din total au fost ok (reclama facuta, intr-un final, de Publicis pentru Carrefour Romania e mai buna decit jumatate din tot ce am vazut aseara). Nu doar funny, ci si witty, cu miez si executate corect. Reclamele la ceai (din orice tara ar fi venit ele) au fost absolut stupide, selectia din Romania (care ar putea fi ajutata cu ceva input venit de-aici) e jalnica – doua reclame cu Loredana Groza la Reprezentanță Avon si Dero, care pe linga faptul ca sint stupide mai au si un aer de plagiat –, SUA la fel, de zici ca Super Bowl-ul sau alte evenimente majore de advertising de peste ocean nici n-ar exista.

Din selectia lui Jean Marie Boursicot reiese ca Marea Britanie sta foarte bine la capitolul reclame, festivalurile de filme atunci cind isi fac clipuri – sint inteligente, campaniile socialo-medicalo-umaniste pot fi si share­-uibile nu doar sursa de stors fonduri europene cum e pe la noi si in general se puteau face mai multe capitole gen „Parisul vazut in reclame” (care a fost un turnoff maxim) cu o selectie de la Cannes Lions sau Super Bowl, de exemplu (personal nu stiu foarte multe despre advertising si cred ca se poate face si o oarecare educare a publicului care vine la NDP in termeni de Premii sau toposuri importante ale industriei).

Nu stiu cit e nostalgie a adolescentei si cit e realitate, dar parca NDP-ul la care am fost eu prima data in 2008 a avut content mult mai misto, apoi a tot scazut ca valoare si impresie cu fiecare editie la care am mai fost. Un big like pentru reclamele (multe) la firmele de asigurari care stiu, nene, sa-si vinda produsul!