Archive for Ianuarie 2010

h1

Despre ratiune si fictiune

27 Ianuarie 2010

A propos de un post mai vechi: Yes we can!

Ma gandeam recent ca intre paradis si viata noastra n-ar trebui sa fie o diferenta favorabila paradisului. In paradis era bine. Hmmm, cam fals. Pai, daca era bine trebuia sa fie si rau. Ori rau n-avea cum sa fie. Deci, in paradis nu era bine. Era altceva. Orice altceva, dar nu bine. Si daca nu era nici rau nici bine, inseamna ca era cam monoton. Si Dumnezeu cand ne-a dat afara din paradis, de fapt ne-a facut un dar. Ne-a lasat sa traim. Sa ne bucuram si sa plangem, sa iubim si sa uitam, sa cautam fericirea si s-o gasim, dar foarte putin si tot asa pana ne plictisim. Ne-a lasat pana si posibilitatea de a ne sinucide. Din plictiseala ori fericire ori dragoste…  Si ne-a lasat cu convingerea ca ne putem depasi pe noi insine; putem fi mai buni si mai destepti si mai uimitor de inteligenti decat anul trecut si mai ceva ca acum 2 ani.  Si asta zic eu ca e bine. Dar, nu-i asa? Se putea si mai bine…

Si daca tot incepem cu inceputul, sa ajungem si la Medisin. A fost 22 ianuarie 2010. A fost prima proiectie Ratio Films pe 2010. A 3-a premiera si cel mai mare succes. 80 de oameni. Discutii, aplauze, felicitari. +presa. si alta presa.

h1

Lumanarea…

17 Ianuarie 2010

E un episod de care-mi aduc aminte cu drag si ma gandesc si-acuma cum de-oi fi avut atata curaj sa ma arunc la nici 17 ani in fata oamenilor cu melodrama mea, vanzandu-le rahat legat cu funda rosie si cu Radiohead in fundal si sa mai culeg si aplauze. Cum-necum, s-au strans vreo 25-30 de oameni, a fost prima premiera a mea si a lui Marius, am avut defectiuni tehnice,  zambete ironice, orgolii ranite, era cat pe ce sa-nceapa si-o cearta din care subsemnatul ar fi devenit penibil mai mult ca sigur si a starnit reactii de genu: „deci tipa era lesbi?” si „cum a putut iosif sa faca asa ceva?”.  Ca o ironie a soartei, asta ma intreb si eu acuma, la aproape un de-atunci, dar, cum sa zic, chiar e mai putin important cum am putut sa fac „chestia” aia, conteaza ca a fost si ca se intampla o data-n viata si ca, nu-i asa?, cat de rau sa fi fost tot zambesti cand iti aduce aminte de prima data, de debut. Va las si un link pentru posteritate 😛

Si cateva poze

h1

Haka cu traducere!

17 Ianuarie 2010

In sfarsit, un haka cu traducere. Ca sa stim si noi ce urla ciudatii astia :d

h1

Cronica unei morti anuntate

13 Ianuarie 2010

De obicei, se zice ca „de morti numai de bine”. Si ma gandeam, nefatalist, ce s-ar zice despre mine daca as muri. evident, imi place sa-i  scutesc pe cei din jurul meu de acest efort si am sa le ofer cateva sugestii. iosif prodan: un tip oportunist, mizantrop, ipocrit si semi-doct, tanar cineast independent (desigur – cineast, independent, tanar…), a fost mai degraba caracterizat de un dualism pervers subliniat cel mai bine de ipocrizie. Caracter dificil, un tip fixist, uneori chiar misogin, ura exagerarile de genul obsesiei create de evrei in privinta holocaustului prin filme usor penibile precum Schindler’s List etc. prin care au acordat poporului si culturii germane un caracter damnabil, iar limbii germane, dealtfel foarte poetica, o imagine infiorator de agresiva. Fixist, cum ziceam, tocmai se pregatea de cateva proiecte de filme. Destinul insa a hotarat ca el sa nu-si desavarseasca opera ca muritor si, speram, ca undeva, acolo sus, el ne priveste zambind si lucrand la vreun nou film cu care va avea o premiera cat de curand.

Pana-una-alta, vineri, 22 ianuarie, ora 18:3o, la Casa de Cultura „Mihai Ursachi” din Parcul Copou, avem: