Posts Tagged ‘kiki vasilescu’

h1

Filme românești în 2014

13 decembrie 2014

Toate lungmetrajele românești care au ajuns în cinema în 2014:

01/07.02 – Ultimul Zburător (Ovidiu Georgescu) [film independent]
02/14.02 – Agon (Robert Budina) [coprod] [debut]
03/07.03 – Closer to the Moon (Nae Caranfil)
04/14.03 – Niascharian (Leonardo Tonitza) [debut]
05/04.04 – Al doilea joc (Corneliu Porumboiu) [film independent]
06/25.04 – D’ora (Delia Antal) [debut] [film independent]
07/09.05 – #Selfie (Cristina Iacob) [debut]
08/13.06 – București, unde ești? (Vlad Petri) [debut] [film independent]
09/20.06 – Lindenfeld, o poveste de dragoste (Radu Gabrea)
10/11.07 – Canibal (Martin Cuenca) [coprod.]
11/22.08 – Love Bus (omnibus) [film independent]
12/05.09 – Kira Kiralina (Dan Pița)
13/12.09 – Cripta (Corneliu Gheorghiță)
14/19.09 – America, venim! (Răzvan Săvescu) [debut]
15/19.09 – Brâncuși… din eternitate (Adrian Popovici)
16/26.09 – Planșa (Gh. Andrei) [debut] [film independent]
17/03.10 – Terapie pentru crimă (Kiki Vasilescu) [debut] [film independent]
18/10.10 – QED (Andrei Gruzsniczki)
19/17.10 – Poarta albă (Nicolae Mărgineanu)
20/24.10 – Cuscrii (Radu Potcoavă) [debut]
21/28.11 – Scurt/4: Istorii de inimă neagră (omnibus)
22/12.12 – Ana (Alexa Visarion)
23/26.12 – Alt Love Building (Iulia Rugină)

Reclame
h1

Interviu cu Kiki Vasilescu

29 decembrie 2013

Imagine

Eu vreau să fac ceva comercial. Vreau să fac ceva care să-mi placă mie să mă uit. Mie nu-mi plac filmele de artă, mă plictisesc la ele. Mă mai uit uneori şi apreciez, am o oarecare cultură cinematografică. Am făcut filosofie şi filosofia culturii, ştiu cu ce se mănâncă. Dar, în acelaşi timp, mi se pare că sunt mulţi pseudo-intelectuali în România şi nu numai în film, în general în cultura română sunt cu ghiotura.

Habar n-au despre ce vorbesc şi mulţi îi ascultă şi, ca să nu pară proşti, zic „Oh, da, a fost extraordinar! Foarte inteligent!” „Dar ce-a zis?” „De unde să ştiu? Doar nu vrei să spun că n-am înţeles”. Şi am senzaţia că Noul Cinema Românesc – nu vreau să critic pe nimeni, dar am aşa o percepţie personală – nu este o industrie, ci o egolatrie, un egocentrism pe care şi-l finanţează fiecare cum poate.

 

Interviul integral se poate citi pe filmreporter.ro