Archive for Decembrie 2016

h1

Interviu cu Max T. Ciorbă [docuart.ro]

9 Decembrie 2016

Interviul poate fi citit și în variantă scrisă pe docuart.ro

Anunțuri
h1

Interviu cu Ioana Grigore (docuart.ro)

7 Decembrie 2016

 

Interviul poate fi și citit, pe docuart.ro

h1

Interviu cu Eliza Zdru [docuart.ro]

6 Decembrie 2016

eliza-zdru-1024x873

– Fraţii Manakia este al doilea documentar pe care-l regizezi, primul fiind tot despre personaje din cultura aromână. E o motivaţie personală în alegerea acestei tematici sau simţi că este foarte ofertantă din punct de vedere cultural?
– Ce am făcut până acum a fost determinat de o motivaţie personală. Eu sunt aromâncă şi pe la 25 ani a început să mă intereseze foarte mult povestea lor, cum au ajuns în România. Îmi tot spuneau bunicii mei despre asta şi am început să citesc foarte mult. Primul film este o poveste particulară, e despre un grup de patru bătrâni aromâni care cântă muzică polifonică şi cumva era doar despre ei şi muzica lor şi cum muzica asta polifonică se pierde – nu mă uitam într-un peisaj mai larg decât acesta. Filmul despre fraţii Manakia spune cumva şi povestea aromânilor, cum au ajuns ei în România şi ce s-a întâmplat cu ei, dar cred că am epuizat interesul meu pentru zona asta, următorul film aş vrea să fie complet diferit, o să mă întorc 180 grade.

Interviul integral poate fi citit pe docuart.ro

h1

Interviu cu Evelina Cracană [docuart.ro]

5 Decembrie 2016

evelina-cracana-piero-di-silverio_crop-980x549

Marina Evelina Cracană şi italianul Piero di Silverio

– Conform ultimului comunicat trimis de Aristoteles înaintea finalizării proiectului “Echipa formată din Marina Evelina Cracană şi italianul Piero di Silverio încearcă cu disperare să găsească firul poveştii unui film documentar. Oare vor reuşi…?” – e greu să găseşti un subiect bun şi să-l şi faci într-o perioada atît de scurtă?
Ambele aspecte sunt dificile. Din cauza faptului că am început scouting-ul după aproape o săptămână în noua formulă, ne-am hotărât să căutăm un subiect undeva aproape. Aşa ne-am oprit în Cavnic. Iniţial eu credeam că am găsit o poveste, însă Nino (Kirtadze, trainer n.r.) a văzut în mine şi Piero contradicţii şi complementarităţi simpatice şi a început să ne filmeze convinsă că noi suntem o poveste. Apoi am început noi înşine să ne filmăm, să nu luăm proiectul cu atâta gravitate, ci să le râdem în faţă propriilor limitări. Am lucrat pe două paliere: planul A – o poveste în Cavnic şi planul B – povestea noastră căutând o poveste în Cavnic. Toată lumea la workshop crede că ce-am montat ar fi un material didactic amuzant şi instructiv pentru studenţii la film. Pentru publicul nefamiliarizat cu procesul de a filma un documentar poate fi mai greu digerabil. Am trimis filmul şi eu şi Piero unor prieteni şi ne-au spus că sunt interesaţi de personajele care apar în film: muncitorii de la flotație şi garaj, Sanda care spală morţii etc.

Interviul integral se poate citi pe site-ul docuart.ro

h1

Cultura ieșeană. Top 3 invizbilitate (7est.ro)

4 Decembrie 2016

  1. Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale – o singură dată am auzit de acest Centru, cînd lucram la un ziar și am primit o listă cu instituțiile de cultură de care ar trebui să mă ocup. Inutil de precizat că n-am primit niciodată un comunicat sau o invitație la vreun eveniment organizat de ei. Au un site,traditii-iasi.ro, e destul de hilar (cu bucăți de cod rămase ne-editate) și deloc ușor de navigat prin el. Ar fi interesant totuși de aflat cît a costat și de ce există în el trimiteri/reclame către casino-uri din Canada și Australia (!?). Nu au pagină de facebook, nu-mi dau seama cine se ocupă de această instituție, cine lucrează acolo și ce fac. Probabil că nici nu dau socoteală cuiva pentru activitatea lor sau modul în care sînt evaluați e foarte lax, altfel nu-mi explic cum există această instituție.

Topul integral poate fi citit pe site-ul 7est.ro

h1

Cultura ieșeană. Top 3 vizibilitate (7est.ro)

3 Decembrie 2016

teatrul_national_vasile_alecsandri_iasi_masterescape-ro_-768x432

  1. Opera Națională Română Iași – o dată cu venirea lui Beatrice Rancea la conducerea Operei, atmosfera și imaginea acestei instituții s-a schimbat complet. A coincis și cu redeschiderea clădirii Teatrului Național, dar tot ce înseamnă marketing & PR, stagiune culturală, prezență media au fost mult peste orice s-a făcut în Iași din punct de vedere al management-ului cultural în ultimii zeci de ani. Publicul exista, dar pînă la a avea spectacole cu casa închisă în mod curent, e un drum de parcurs, iar echipa doamnei Rancea a știut cum să facă asta. Cu toate astea, nu toate stagiunile din mandatul ei au fost într-adevăr relevante cultural, scandalurile inerente în care conducerea Operei a fost implicată n-au fost ok (dar nici n-au afectat adeziunea publicului fidelizat între timp), iar proba finală a unui mandat – continuarea ideilor bune implementate de manager-ul anterior de către cel care îi succede, rămîne de discutat.

Topul integral poate fi citit aici

h1

Interviu cu autorii documentarului „Bondoc” (docuart.ro)

2 Decembrie 2016

Cristi Delcea, Mihai Mincan, Mihai Voinea si Radu Stancu

Mihai Voinea: La Bondoc m-a atras totul: felul în care arăta, felul în care vorbea, atitudinea, spontaneitatea și mai ales nonșalanța cu care amesteca lucrurile grave printre fleacurile de care se lovea în rutina lui cotidiană. Bondoc era în stare să-ți mărturisească, printre lacrimi, cât de tare se teme de moarte, pentru ca în secunda următoare să fie cuprins de o altă îngrijorare: “Știi ceva? Eu nu mai am curele. Trebuie neapărat să-mi cumpăr niște curele”. Nu m-am gândit foarte mult dacă există un public interesat de povestea lui. Dar am fost convins că el, ca personaj, are puterea să cucerească pe oricine. El însuși era o poveste, un fel de spectacol care te captiva, te trecea prin toate stările și, cel mai important, după ce ieșea din scenă, te punea pe gânduri.

Interviul integral cu cei 4 autori ai documentarului Bondoc poate fi citit pe docuart.ro